Ani Cozma este mama a doi copii și bunică a trei copii… deocamdată 🙂
Am invitat-o pe blogul nostru să ne spună, din pătrățica ei, cum e viața de bunică. Ea ne-a spus mult mai mult, într-un articol plin de emoții adânci și intense. Ne-a dat o fărâmă din sufletul ei, surprinzând cu delicatețe frânturi din viața obișnuită de părinte, frânturi ce se transofrmă în amintiri care te urmăresc până la final.
Pentru că toate aceste frânturi clădesc, de fapt, omul care devine din copilul tău.
Lectură plăcută!
Nu știai că ai atâta putere să contribui semnificativ la un OM. Și uite că ai reușit.
O zi, două zile, trei zile… o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni, o lună, două luni, …., unsprezece luni… Un an! 😀😀😀 Doi ani, trei ani … șase ani, șapte ani… opt ani, …. optsprezece ani … douăzeci de ani … Unde-i copilul născut acum douăzeci de ani ? În el, în tine, în cele mai frumoase cărți ilustrate pentru copii, în nopțile nedormite, în bucuriile împărtășite, în eșecurile și împlinirile transformate în lessons learned, în voioșia, drăgălășenia, inocența și candoarea pe care le-ați împărtășit…
În omul care a devenit. Nu știai că ai atâta putere să contribui semnificativ la un OM. Și uite că ai reușit.
Cu bune, cu rele, cu bucurii, cu tristeți. Dând de la tine, luând de la el… În munții de pampers, în căruciorul pe care l-ai ales cu grijă de parcă era caleașca prințesei (asta dacă nu-l aveai deja pe cel de la fratele/sora mai mare), în poveștile din cărțile ilustrate pentru copii pe care le-ați citit împreună, în băițele la care v-ați amuzat împreună, în prima masă de la Marea 😀😀😀 diversificare (O mai știi?), în nopțile nedormite cand avea febră, în mânuțele cu care se agăța de gâtul tău, în senzația pe care o avea când venea la tine ca apărătorul și ocrotitorul lui…, în primul dințișor ieșit, în primul făcut la oliță, în primul spălat 😀😀😀 pe dinți, în primele prăjituri făcute împreună, în primul ghiocel pe care ți l-a oferit, emoționat, în prima lui serbare la care te-ai dus emoționată, transpirând de emoție pentru el. În prima trotinetă, în prima bicicletă, în primul gângurit. În primul cântecel cântat. Primele … și toate cele ce au urmat. În uimirea pe care ai simțit-o văzând că un om are atâta nevoie de tine și e atât de dependent de tine … Inimaginabil… să simți așa ceva!
Și asta te obligă, te responsabilizează enorm… Aoleu … ce se întâmplă dacă… E ca și cum gândești, simți, trăiești pentru doi… Ființa aceea micuță depinde de tine. Așteaptă de la tine un zâmbet, îl soarbe, așteaptă să înțelegi ce vrea, fără să spună.
Copiii care cresc având parte de dragostea, atenția, răsfățul părinților, bunicilor, prietenilor vor fi oameni împliniți. În orice moment al vieții se pot ancora în clipele copilăriei, dragostea părinților, a bunicilor, a prietenilor.
Biciclete, veselie, trotinete, cărți, desene animate, veselie, plânsete… Ce poate fi mai frumos în viață?
E Viața … Încercări, reușite, curiozități … toate cu ce știu copiii la vârsta pe care o au.
O încercare… două încercări … așa învățăm… Legați de părinți, de bunici, de prieteni. Anii de acasă ne formează, ne educă, creează afinități care durează cât o viață. Ce încântător!
Ce poate fi mai frumos decât să redescoperi, încă o dată, ca bunic, bucuria, curiozitățile, tristețile, juliturile și toate cele care înseamnă o copilărie… ?
Adulții care au parte în viață de așa ceva întineresc, redevin copiii care au fost.
Copiii care cresc având parte de dragostea, atenția, răsfățul părinților, bunicilor, prietenilor vor fi oameni împliniți. În orice moment al vieții se pot ancora în clipele copilăriei, dragostea părinților, a bunicilor, a prietenilor. Copilăria este printre cele mai frumoase perioade ale vieții… Toți am fost copii.
